Raporturile sexuale din care dragostea este absentă, se reduc la o simplă funcție biologică, la o plăcere scurtă și de moment, dar nu ne apropie deloc de o împlinire a întregii ființe, de care avem cu toții nevoie. Raporturile sexuale și orgasmul pot constitui în ele însele o plăcere apreciabilă, dar nu putem vorbi aici de extazul amoros care apare atunci când pasiunea erotică se îmbină cu iubirea.

Unele femei, de exemplu, pot ajunge la orgasm încrucișând picioarele și strângând coapsele. Dar simt ele în acest fel o satisfacție profundă? Acesta este un act care privește doar sexul, fără niciun pic de căldură, de comunicare, de schimb de energie, de polarizare.

Când face dragoste, bărbatul nu trebuie să dea impresia că se masturbează în doi. El trebuie să învețe ce înseamnă voluptatea amoroasă. Aceasta seamănă cu bucuria profundă pe care o trăiești atunci când savurezi prăjitura preferată, sau când înoți în mijlocul mării, sau când asculți ciripitul unei păsări în fața splendorii unui munte, când surprinzi un minunat apus de soare, care urmează după furtună.

Aceasta este Arta de a iubi. Este o artă impregnată de voluptate, de senzualitate, din care nu trebuie să lipsească poezia. Odată ce am gustat din această experiență, nu ne vom mai putea întoarce niciodată la o experiență fadă.

Până nu foarte demult a gândi că orgasmul femei este important era privit ca o nebunie. A fost necesară, în sensul propriu al cuvântului, o revoluție sexuală pentru a converti occidentul la această idee. Pe mine personal nu mă încântă deloc rezultatele revoluției sexuale, așa că am propus în articolul de aici, să ne alăturăm unei revoluții erotice ce a fost începută în Orient acum mii de ani, de când se promovează, mai ales în cadrul sistemelor Tantra Yoga și Tao, erosul pur. Această revoluție erotică este o etapă net superioară pe care umanitatea este chemată să treacă în măsura în care este capabilă să înțeleagă diferența calitativă dintre eros și energia sexuală.

În China veche, plăcerea femeii constituia una din noțiunile fundamentale ale taoismului. În momentul în care a fost definit Tao al artei de a iubi, societatea chineză trecea de la matriarhat la patriarhat. Femeile se găseau aproape pe un picior de egalitate cu bărbații, în sensul în care fiecare își putea manifesta deplin drepturile sale specifice (și nu cum s-a petrecut în Europa în perioada feminismului când femeile au cerut egalitatea sexelor care din păcate s-a transformat în identitatea sexelor).

În acea perioadă, trei din cei patru consilieri ai lui Huang-Di, fondatorul civilizației chineze (a domnit în perioada 2697 – 2597 î.Hr. sau 2696 – 2598 î.Hr.) erau femei. Aceasta este rațiunea pentru care primele texte din Calea artei de a iubi subliniază importanța armoniei sexuale și egalității în raporturile amoroase.

Bineînțeles că și în China, odată cu trecerea timpului, situația femeilor s-a degradat. Acestea s-au văzut și acolo, ca și în restul lumii, reduse la stadiul de jucării, pe care bărbații puteau să le utilizeze, sau să le distrugă.

Scopul nostru este să readucem noțiunea de armonie și binefacere mutuală în cuplu, să oprim această obișnuință cum că dragostea este un câmp de luptă.

În Taoism se afirmă că forţa masculină a vieţii este conţinută în lichidul spermatic, iar forţa feminină în secreţiile vaginale. În jocurile sexuale, iubiții caută să nu piardă controlul asupra energiei sexuale indiferent cât de mare sau intensă este starea de plăcere. Făcând întocmai ajung să resimtă ore în şir stări copleşitoare de plăcere, dar nu pierd controlul asupra energiilor sexuale.

Pornind de la principiul separării orgasmului de ejaculare, sexologii americani şi francezi au studiat în programul Plenitude corelaţia între fiziologia sexuală modernă şi învăţăturile tradiţionale din India privitoare la erotism şi spiritualitate. Aceşti specialişti au ţinut să scoată în evidenţă aspectele profund umane, sufleteşti şi spirituale ale modalităţilor erotice orientale, constatând că ele permit eliminarea unor probleme ca: frigiditatea, vaginismul, impotenţa, blocajele, ejacularea precoce, lipsa de încredere, complexele, diminuarea apetitului sexual etc.

În cartea sa, „Twenty-nine for ever”, Oleda Baker, recomandă super-orgasmul în maniera tantrică drept cel mai rapid şi eficient procedeu de reîntinerire cunoscut femeii încă din antichitate. Oleda arată că s-a bazat pe ideala echilibrare hormonală indusă prin orgasme repetate, controlate, extrem de lungi, care i-au conferit printre altele o excepţională prospeţime, tinereţe şi o sănătate perfectă.

În ultimii ani, Tantra a trezit curiozitatea Occidentului, devenind mai mult renumită decât cunoscută cu adevărat. Ea nu este privită ca o modalitate de a avea acces la trăiri spirituale, ci mai degrabă ca rețetă prin care se pot obţine prestaţii sexuale demne de a fi înscrise în Cartea Recordurilor.

A face dragoste ore în şir și a te bucura cu adevărat de aceasta, nu este o ficţiune, ci o adevărată artă pe care oricine o poate învăţa, cu condiţia să dea dovadă de inteligență, răbdare, tenacitate şi voinţă.

Țelul în Tantra nu este de a face demonstraţii asupra capacităţilor sexuale, nici de a adopta posturi amoroase spectaculoase şi complicate, ci de a aduce mai mult control, prezență, mai multă relaxare, frumuseţe, poezie, romantism şi iubire în actul sexual, în scopul de a accede la stări înalte de conştiinţă. Tantra nu vizează doborârea unor recorduri, ci este o modalitate foarte directă de a manifesta iubirea.

Mulți oameni care au avut unele trăiri deosebite, chiar extatice, în timpul unor experiențe erotice știu că acestea depășesc toate plăcerile obişnuite. Există persoane care au trăit nu numai o dată în viaţa lor experienţe extatice spontane şi care nu îndrăznesc să le povestească, de teamă ca ceilalţi să nu îi ia drept nebuni, sau, în orice caz să considere că exagerează.

Există o legătură foarte directă între potenţialul sexual prezent în trup şi forţa interioară a unui om, constatându-se că toţi oamenii cu forţă interioară deosebită au şi un potenţial sexual puternic. S-a ajuns până acolo încât, pentru a putea avea suficientă forţă, bărbaţi sau femei de carieră (oameni de afaceri, conducători, politicieni, militari) care totuşi nu cunosc Arta de a iubi (continenţa sexuală) au ajuns să aibă relaţii sexuale foarte rar. Ei au ales astfel instinctiv abstinenţa – o soluţie parţială, ce-i drept – deoarece au simţit că între a face dragoste (simțindu-se astfel devitalizați, că „se termină”) şi carieră, preferă cariera.

Potențialul sexual este ca un dat fiziologic de la naştere şi el poate fi folosit mai mult sau mai puţin înţelept, consumându-se mai repede sau mai încet.

S-a dovedit științific că orgasmul şi ejacularea – la bărbat (sau descărcarea specifică – la femeie) nu sunt în mod obligatoriu legate una de alta. Se relatează foarte multe situaţii când orgasmul este trăit plenar fără ca aceste fenomene fiziologice de descărcare să apară.

Lumea ştiinţifică a propus şi a dovedit, pentru a explica acest fenomen, teoria transmutaţiei biologice a materiei la energii mici chiar în trupul uman. Aceasta arată că sperma, la bărbat, sau anumite substanţe şi fluide sexuale, la femeie, se pot transforma în energie, după cunoscuta formulă a lui Einstein, E=mc2, şi asta chiar în trupul omului. Din calcul reiese că această energie este enormă şi că ea rămâne în trupul nostru la diferite nivele.

Fenomenul este de multă vreme cunoscut şi a fost aplicat de multe ori în secret. Astfel au fost unii regi şi conducători ce urmăreau să obţină farmec şi putere personală. Au existat curtezane şi bărbaţi care doreau să obţină gloria sexuală, impresionându-şi iubiţii sau, respectiv, iubitele cu performanţele lor erotice. Dar au fost şi mulţi oameni și există în continuare, care au acţionat cu înţelepciune, înţelegând această putere a sexualităţii ca pe o valoroasă taină pentru armonizarea și spiritualizarea vieţii.

 

Răspunsul la întrebarea de ce ar alege o femeie continența sexuală îl găsiți aici.

sursă foto

 

Comentarii

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here