Ce anume îl definește pe un bărbat? Care este sursa care susține masculinitatea din noi la cotele cele mai înalte?

S-a vorbit și s-a scris foarte mult pe această temă, s-au găsit diverse puncte de vedere, diverse unghiuri de analiză, dar totuși nu există un răspuns satisfăcător la aceste întrebări. Există doar ceva răspunsuri care ne dau senzația că știm pentru ca astfel să avem o viață mai… liniștită.

Cum poate să existe această situație?

Destul de simplu: în zilele noastre așteptăm principalele răspunsuri fie de la religie fie de la știință. Dar religia, după cum știm, cam evită tot ce ține de subiecte de genul masculinitate și sexualitate, iar știința se poartă în general arogant încercând să dea impresia că totul pe lume este deja lămurit și mai rămân de pus la punct doar detaliile; însă nu e deloc așa, pentru că dacă ar fi așa, lumea ar fi plină de bărbați adevărați iar în aceste condiții am trăi ca in Paradis.

Principiile provenite din înțelepciunea străveche au cam fost uitate iar dacă mai apare pe piață vreo sursă independentă cu idei revoluționare, care încearcă să reînvie adevăruri demult uitate, cei care își dispută poziția de monopol caută să o scoată imediat din joc pentru a nu-și scădea profiturile.

Din păcate, trăim într-o societate “de consum”, nu “de adevăr” sau “de fericire” iar bărbații adevărați nu sunt așa de profitabili pentru societatea de consum, deci nu vor fi alocate fonduri și nu se vor face investiții în această direcție, ba din contra…

Cel mai probabil, când vei citi ideile următoare, dacă nu ai privit din acest punct de vedere situația cu care ne confruntăm, ele o să îți pară greu de crezut. Ai în vedere că la fel cum e destul de dificil să controlezi un armăsar pentru că e plin de forță si atunci îl faci doar cal, pentru a fi docil și ușor de stăpânit, la fel e și în cazul bărbatului: dacă îi anulezi bărbăția devine “client fidel” al oricărei idei, politici sau al oricărui produs suficient promovat de societatea de consum.

Chiar dacă nu prea se oferă răspunsuri profunde, circulă pe această temă multe informații de genul “câteva trucuri prin care să devii mai bărbat”. Cu alte cuvinte cum să folosești niște mici înșelătorii pentru a deveni autentic sau altfel spus, câteva minciuni prin care tu devii mai adevărat. Aceste “soluții” care garantează 100% că te fac să arăți ca un bărbat adevărat, nu să și fii unul, amintesc de bancul cu doctorul care vrea să îi prezinte pacientului rezultatul și îi spune că are două vești, un bună și una rea. Pacientul cere să i se spună întâi vestea cea rea iar doctorul îi arată o radiografie și îi spune că are o tumoare inoperabilă, iar când pacientul întreabă care ar putea fi în acest caz vestea bună, doctorul îi arată din nou radiografia și îi spune că poate scoate tumoarea în Photoshop…

Din situația prezentată, reiese ca o prima idee importantă, că a fi cu adevărat bărbat înseamnă să îți dai seama că este datoria, responsabilitatea și menirea ta să cauți mereu cu ardoare și să găsești răspunsul la întrebarea “Ce anume îl definește pe un bărbat adevărat?”

Dacă te-ai hotărât să cauți răspunsul la această întrebare, te rog să fii conștient încă de la început că nu totul poate fi definit prin cuvinte. Răspunsurile la întrebările esențiale despre noi vor fi, la început, cuvinte sau simboluri care vor constitui așa numita parte văzută a icebergului, rămânând ca restul să fie trăit într-un mod inefabil de fiecare în parte. Cuvintele ne ghidează către aceste realități dar nu le pot cuprinde în totalitate. Realitatea profundă se revelează dincolo de cuvinte în tăcerea deplină a profunzimii ființei noastre. Din această cauză este oarecum firesc să nu existe răspunsuri și definiții foarte exacte ci mai mult repere orientative pentru întrebările sau noțiunile esențiale ale vieții noastre.

Un proverb oriental spune: “Nu poți adora cu adevărat un zeu până nu devii tu însuți un zeu”. Cu alte cuvinte, aspectele cu adevărat profunde și importante se pot cunoaște doar când devenim una cu ele, doar când le trăim plenar. Definiția bărbatului se dovedește astfel a fi ceva dinamic, ceva ce va evolua odată cu cel care devine din ce în ce mai bărbat.

Trăim într-o lume dinamică, guvernată de schimbare, de transformare de evoluție. De aceea nici nu trebuie să căutăm ideile și definițiile fixe pentru că ele nu pot face față complexității vieții. Mereu trebuie să luăm în considerare că este loc de mai bine, de evoluție. Dacă procedăm altfel este foarte posibil ca așa numitele concluzii la care am ajuns să ne orbească mai mult decât să ne conducă spre adevăr. Practic vorbind, avem de-a face cu o succesiune de informații care ne conduc spre o anumită experiență de viață, spre o anumită trăire care ne permite apoi să aprofundăm informația si să ne îndreptăm astfel spre o experiență și mai profundă și tot așa mai departe. Dar pentru a menține viu acest ciclu de informații si experiențe care se aprofundează treptat, ingredientul magic pe care trebuie să îl adăugăm este practica continuă.

Între informație și trăire se află practica. Dacă nu aplicăm, dacă nu practicăm la modul profund ceea ce ne transmite o informație autentică, se produce un decalaj între informații si trăirile care să le confirme iar atunci procesul cunoașterii profunde eșuează. Einstein spunea că nu poți rezolva o problemă cu adevărat de pe același nivel mental care a generat acea problemă. Altfel spus cheia înțelegerii depline a treptei pe care ne aflăm acum este pe treapta de mai sus. De aceea este atât de important să nu ne oprim din evoluție, să nu ne limităm orizontul cu idei fixe ci să fim un căutător perpetuu.

Lăsând la o parte teoria, și abordând tema din punct de vedere practic, în viața noastră sunt momente în care întâlnim bărbați extraordinari care ne atrag atenția într-un mod deosebit.

E ceva magic acolo și când suntem în preajma lor, simțim ceva special, au ei ceva anume, ce ne face să ne spunem “Aș vrea să fiu ca acest om!” Când suntem în prezența lor, anumite lucruri pe care le simțeam apăsătoare dispar pe moment sau cel putin ne par mult mai ușoare. Înțelegem mai ușor, rezolvarea unor probleme devine deodată mult mai simplă, devenim mai optimiști, avem o mai mare încredere in noi înșine, suntem mai dinamici si entuziaști, trăim viața mai intens în prezența unor astfel de bărbați extraordinari.

Circula cândva o vorbă, și anume că “meseria se fură”, o vorbă înțeleaptă care urmărea să ne facă atenți nu numai la ce se vede și se spune ci la un demers de a căuta să te lași modelat pentru a duplica în interiorul tău atitudinea și abilitatea celui priceput lângă care erai. Nu e un proces chiar așa de greu, mai dificil este să renunți la orgoliu și să admiți că ai lângă tine un model superior, să manifești admirație și să îți deschizi mintea și inima iar atunci acest transfer magic se petrece și începi “să furi meserie”.

Am putea spune că bărbații extraordinari au în jurul lor ceva ca un “câmp gravitațional” care chiar dacă nu e ceva palpabil, el face ca lucrurile și evenimentele să se desfășoare cumva în favoarea lor. Asta nu înseamnă că nu au obstacole și nu au de luptat, dar parcă într-un mod inexplicabil, Universul îi ascultă mai mult ca pe alții și până la urma lucrurile ajung sa fie în favoarea lor, ei rămân mereu desupra valurilor vieții, chiar mai puternici ca înainte.

Cum ajungi ca Universul să asculte de tine? Mai întâi trebuie să îi câștigi încrederea, să îl cucerești cumva. Se pare că asta îi face pe bărbați extraordinari, controlul acesta magic asupra lor înșiși, asupra vieții lor, asupra mediului exterior. Ei pot să dea astfel un sens lucrurilor și evenimentelor acolo unde pentru alții pare doar haos si necunoscut. Din chestionarele făcute de mai multe site-uri, acesta este punctul comun care atrage atenția atât femeilor cât și bărbaților când li se solicită părerea în legătură cu subiectul bărbatului adevărat – această capacitate misterioasă de control și autocontrol în situațiile limită.

Bineînțeles sunt și multe alte calități vizate cum ar fi forța, curajul, virilitate, respect, încredere, inteligență etc dar această capacitate de autocontrol și de a gestiona cât mai bine situațiile limită este mai apreciată pentru că în astfel de momente se spune că “ne dăm arama pe fața” și aici este zona de sinceritate și adevăr în care se vede cine suntem în realitate. De aceea multe site-uri în care femeile își împărtășesc diverse experiențe de viață dau ca sfat: ”să vezi cum se comportă un bărbat când e nervos, când are de făcut față la diverse conflicte pentru că atunci poți să îl cunoști cu adevărat.”

Dacă luăm în considerare experiența primului bărbat, Adam, el nu a căzut din Eden din cauza șarpelui sau a Evei ci din cauza propriei lipse de control. Povestea inițiatică și plină de simbolism a primului bărbat rămâne vie si astăzi si transmite în continuare acest mesaj că atunci când se diminuează controlul de sine, când simțul acesta al ordinii interioare și al valorilor nu mai poate fi menținut, viziunea noastră se modifică și acceptăm să își facă loc în viața noastră versiuni inferioare ale celui care suntem cu adevărat. Mai întâi pierdem paradisul din noi apoi pe cel din afara noastră. Când dăm dovadă de astfel de slăbiciuni cum să ne mai asculte Universul, cum să mai aibă încredere în noi? Cum să te asculte în general cineva când vede că nici măcar trupul, emoțiile și gândurile tale nu te ascultă?

Poate vi se par prea mari cuvintele Univers sau Paradis, dar ele exprimă ceva principial și general, însă în sens particular se referă evident la femei. Cine întruchipează, pentru noi bărbații, Paradisul și Universul mai bine ca femeia pe care o iubim?

Citește partea a doua articolului aici!

Comentarii

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here