Kama Sutra (în limba Sanscrită: कामसूत्र) este un vechi text indian Hindus, scris de Vātsyāyana. Kama Sutra este cea mai veche și mai notabilă dintr-un grup de texte cunoscute generic ca Kama Shastra. Pentru cei ce consideră că o asemenea lucrare este „fumată”, dorim să menționăm că autorul ei, Vātsyāyana a fost un filozof indian din tradiția vedică, despre care se crede că a trăit în jurul secolului al II-lea î.Hr. în India. Autorul, la finalizarea lucrării Kama Sutra, scrie despre el însuși: „După ce a citit și a luat în considerare lucrările lui Babhravya și alți autori vechi și a meditat asupra sensului regulilor date de ei, Vatsyayana a compus acest tratat, conform preceptelor Scrierilor Sacre, în folosul lumii, , în timp ce ducea viața unui discipol la Benares, angajat în totalitate în contemplarea divinității.

Această lucrare nu trebuie folosită doar ca un instrument pentru satisfacerea dorințelor proprii. O persoană care cunoaște principiile adevărate ale acestei științe, care își urmează Dharma (virtutea sau meritul religios), Artha (bogăția lumească) și Kama (plăcere sau satisfacție erotic-senzuală) și care are în vedere tradițiile, este pe calea sigură spre a obține stăpânirea asupra propriilor simțuri. Pe scurt, o persoană inteligentă și conștientă care participă la Dharma, la Artha și la Kama, fără a deveni sclavul pasiunilor sale, va obține succesul în tot ce poate face.

Așa cum se vede chiar din aceste cuvinte ale autorului, lucrarea nu urmărește să ne învețe cum să ne satisfacem mai bine propriile dorințe – trupești sau de alt fel – ci să împlinim sensul profund din spatele acestora.

Contrar percepției populare occidentale, Kama Sutra nu este un manual de tehnici amoroase; ea se prezintă ca un ghid pentru o viață virtuoasă și plină de bunăvoință care tratează natura iubirii, a vieții de familie și a altor aspecte legate de facultățile orientate spre plăcere ale vieții umane.

În anumite părți ale lumii, Kama Sutra este prezumată sau descrisă ca un sinonim al varietății și inventivității în ceea ce privește pozițiile sexuale, dar, în realitate, doar 20% din Kama Sutra se referă la poziții amoroase – care și ele sunt prezentate doar cu scopul unei exhaustivități în tratarea subiectului legat de KAMA. Majoritatea cărții se referă la filosofia și teoria iubirii, la ceea ce declanșează dorința, la ceea ce o susține și la cum și când este ea bună sau rea.

În prefața la lucrarea sa, Kama Sutra, Vatsyayana citează lucrările autorilor anteriori, pe baza cărora și-a compilat propria lucrare. El afirmă că cele șapte părți ale lucrării sale erau o sintetizare a lucrărilor mai lungi compuse de Dattaka (prima parte), Suvarnanabha (a doua parte), Ghotakamukha (a treia parte), Gonardiya (a patra parte), Gonikaputra (a cincea parte), Charayana (a șasea parte) și Kuchumara (a șaptea parte).

Conform traducerilor lui Sir Richard Burton și Doniger, Dharma, Artha și Kama sunt scopuri ale vieții de zi cu zi, în timp ce Moksha (eliberarea de iluzie – Îndumnezeirea) conduce la transcenderea ciclului morților și renașterilor. Conform Kama Sutra, obiectivul din cazul primelor trei este: virtutea pentru Dharma, o viață sigură și plenară pentru Artha și plăcerea pentru Kama. Când apar conflicte între acestea, în orice angrenare trebuie urmat idealul superior.

Kama Sutra recunoaște că lumea simțurilor poate prezenta pericole, scopul tratatului fiind tocmai acela de a aduce în sfera conștientului, la lumină aspecte atât de importante, de prezente din viața omului, care de multe ființe erau și sunt lăsate în umbră, în întuneric. În acest sens putem deduce cu ușurință că la vremea sa, Kama Sutra a reprezentat o lucrare care propovăduia o revoluție spirituală atât în domeniul transformării sexualității lăsate în întuneric în eros plin de iubire și de lumină, cât și al împlinirii menirii și al împlinirii materiale. Cât de actuale și utile pot fi informațiile din această lucrare, cred că cel mai corect ar fi să lăsăm pe fiecare să o studieze și să decidă dacă are sau nu ceva de învățat din aplicarea practică a unor precepte din ea. Desigur, este cazul să menționăm că pentru a putea cu adevărat să evaluăm, să înțelegem și să aplicăm mesajul și metodele prezentate într-o asemenea lucrare, este necesar să găsim o traducere reușită. Având în vedere faptul că a traduce presupune nu simpla echivalare a unor cuvinte din două limbi diferite ci transpunerea în limba destinație a mesajului înțeles în urma citirii textului în limba sursă, este necesar ca traducătorul să fie, al rândul lui o persoană care a înțeles corect mesajul lucrării. Altfel, vom citi o versiune mult limitată a lucrării, limitată de puterea de înțelegere a respectivului traducător.

Am dori, de asemenea, să subliniem că termenul KAMA poate fi foarte bine asimilat cu energia erotică, sublimă, în toate manifestările ei și cu multitudinea de trăiri plenare pe care aceasta o poate declanșa în ființa umană. Despre diferența semnificativă dintre eros și sex, dintre energia sublimă a Erosului Divin integrat și energia brută a instinctualității am vorbit într-un articol anterior pe care îl găsiți aici.

Am prezentat deja că integrarea armonioasă, conștientă și plină de IUBIRE a trăirilor erotice elevează ființa umană, conferă noi valențe fiecărei angrenări amoroase, conducând chiar la o multidimensională îndumnezeire a ființei umane. Aceasta fiindcă Erosul –Kama – este un Atribut Dumnezeiesc, care există în sfera atributelor Bunului Dumnezeu. Nu întâmplător, această energie a fost inclusă de filozofi hinduși (dar nu numai de cei hinduși) în lucrări și metode de elevare și îndumnezeire a ființei. Filozofii din vremea aceea nu erau filozofi doar fiindcă „au urmat o facultate în domeniu”, ci fiindcă erau sincer și profund orientați către descoperirea tainelor vieții și ale Universului, fiindcă scopul întregii lor vieți era Îndumnezeirea proprie și a tuturor ființelor, iubirea și plenitudinea. Aceasta ar trebui să fie intenția sinceră și profundă a fiecărei ființe umane și în vremurile noastre, această atitudine va fi cea care va eleva viața de pe această planetă pe o nouă treaptă evolutivă.

O asemenea intenție sinceră și profundă de a-L iubi pe Dumnezeu, de a ne iubi semenii, de a face bine – atunci când va deveni preponderentă în rândul ființelor umane – va reprezenta revoluția interioară și totală (pe toate dimensiunile vieții – fizic, erotic, volitiv, afectiv, senzitiv, rațional și spiritual) a ființei umane. Este esențial să integrăm toate dimensiunile vieții în armonia dumnezeiască, întrucât „degeaba am proteja de focul cel rău aproape toate părțile corpului nostru, dacă lăsăm unele să ardă”, întrucât otrava ignoranței ne poate afecta și ne va afecta întotdeauna exact pe acele porți, pe acele aspecte pe care le ignorăm…

În zilele noastre – și, probabil în multe alte zile din trecutul acestei planete – aspectul cel mai lăsat în întuneric și cel mai greșit utilizat al vieții este energia sexuală. Încă ea este de multe ființe văzută și/sau trăită ca sexualitate instinctuală, ca satisfacere a unor dorințe egotice, ca posedare și posesivitate, ca descărcare și vlăguire, ca înlănțuire, deși zorii revoluției erotice deja s-au ivit. Pe măsură ce tot mai multe ființe vor înțelege șansa, posibilitatea reprezentată de transfigurarea acestei dimensiuni, de raportarea conștientă la aceste aspecte ca la Eros, ca la Atributul Dumnezeiesc al Erosului, ca la iubire modulată în această dimensiune sublimă, roadele revoluției erotice se vor face tot mai simțite, iar lumea va cunoaște plenitudinea adevărată.

O atitudine de continuă iubire și dăruire plină de transfigurare a tuturor acțiunilor și situațiilor vieții recomandă în învățăturile sale și marele Yoghin, Paramahansa Yogananda, născut la data de 5 ianuarie 1893, la Gorakhpur, India, care a înființat în anul 1920 în Statele Unite ale Americii o organizație de talie mondială, pentru a disemina învățăturile sale în fața întregii lumi și pentru a le păstra puritatea și integritatea în beneficiul generațiilor viitorului. Fiind un scriitor, un conferențiar prolific încă din primii săi ani din America, el a creat o mulțime recunoscută și voluminoasă de lucrări cu privire la știința yoga a meditației, la arta unei vieți armonioase, la unitatea de bază a tuturor religiilor mari ale lumii. Din întreaga sa operă transpare mesajul că în tot ce facem este recomandabil să urmăm Divinitatea, să aspirăm către Dumnezeu, întrucât – în esență – totul este numai El, manifestat în miliarde de aspecte și forme. O asemenea atitudine este cea care este indicat să stea și la baza raportării la Eros. Vom cita în încheiere câteva versuri de ale sale:

„Oriunde m-aș duce, focalizarea minții mele

Este mereu orientată către Tine

Iar în zgomotul activității, strigătul meu lăuntric este mereu:

Doamne, Doamne, Doamne, Dumnezeule!

Când furtunile vijelioase ale încercărilor strigă,

Iar grijile urlă către mine,

Eu acopăr gălăgia acestora, cântând cu voce tare:

Doamne, Doamne, Doamne, Dumnezeule!

Când valurile minții mele sunt înclinate spre visare

Pe cărări ale memoriei,

Pe stofa magică stanțez:

Doamne, Doamne, Doamne, Dumnezeule!

În fiecare noapte, în timpul celui mai profund somn,

Pacea mea visează și te cheamă: Bucurie! Bucurie! Bucurie!

Iar bucuria mea vine și cântă și mai tare:

Doamne, Doamne, Doamne, Dumnezeule!

În timpul stării de veghe, când mănânc, visez, dorm,

Servesc, meditez, cânt, când iubesc în mod divin

Sufletul meu freamătă în mod constant, fără ca cineva să-l audă:

Doamne, Doamne, Doamne, Dumnezeule!”

Comentarii

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here