Comunicarea este unul dintre stâlpii de rezistență al unei relații. Mulți dintre noi poate că recunoaștem valoarea esențială a comunicării între cele două persoane din cadrul unei relații de cuplu.
”Fericirea unui cuplu poate fi măsurată, în mare parte, de eficiența comunicării dintre cei doi. Modul în care comunică un cuplu reprezintă unul dintre cei mai puternici factori care determină succesul sau eșecul relației lor” (Nancy L. Van Pelt)
Dar ce înseamnă, de fapt, comunicarea?
Cuvântul comunicare înseamnă transferare, împărțire sau împărtășire a unor informații, idei, mesaje sau semnale.
La origine, cuvântul a avut conotații religioase, derivând din cuvântul comuniune- împărtășirea unei experiențe semnificative. Însă definiția mea ar fi aceasta: Comunicarea reprezintă împărtășirea gândurilor, a simțămintelor sau a experienței, în cadrul unui cuplu sau altfel spus, cuplul comunică în măsura în care cei doi parteneri reușesc să împărtășească informații obișnuite și/sau experiență. De cele mai multe ori comunicarea este posibilă fără un efort conștient dacă ambii parteneri sunt interesați de aceleași aspecte ale vieții, au același gen de pasiuni, activități și își doresc lucruri similare.
„Comunicarea mult mai bună și mai profundă între sexe este necesară nu numai pentru a se înțelege unul pe celălalt, dar și pentru a deveni conștienți de nevoia de celălalt” (Osho)
Dacă ești deja într-o relație de cuplu, poate ai observat că, de fapt, fiecare dintre noi își dorește și are nevoie să-și împlinească nevoile emoționale. Acest lucru este foarte firesc și normal deoarece fiecare ființă umană își dorește într-un mod conștient sau inconștient, să fie fericit și împlinit sufletește.
Nevoile emoționale ce apar cel mai frecvent într-o relație de cuplu sunt: nevoia de admirație; de importanță sau însemnătate; nevoia de a se simți atras fizic și atrăgător; nevoia de împlinire sexuală; nevoia de siguranță și confort sau altfel spus de suport financiar; nevoia de conversație; nevoia de onestitate și deschidere; nevoia de intimitate între cei doi; nevoia de o companie relaxantă; nevoia de suport domestic. Pentru a avea o relație armonioasă și pentru a ne simți împliniți, îi putem comunica partenerului nostru nevoile pe care le simțim și cum ne-ar plăcea ca relația de cuplu să fie.
Comunicarea este o nevoie emoțională care se manifestă sub diferite forme. Unii dintre noi avem nevoie să conversăm mai mult și mai des, alții comunică mai mult prin gesturi sau acțiuni. Oricare ar fi modul de comunicare, cu toții avem nevoie de această punte de legătură ce o reprezintă comunicarea.
De ce este importantă comunicarea?
”Iubirea este o formă de comunicare și de intimitate.”(Emil Cioran)
Destăinuirile ne pot ajuta foarte mult să trăim din plin starea de intimitate, de comuniune profundă, sufletească cu persoana pe care o iubim. Comunicând putem deveni mai atenți la persoana iubită, să fim mai empatici, ne ajută să ne deschidem sufletește, să iubim mai mult și necondiționat.
Atunci când doi îndrăgostiți sunt cu adevărat deschiși unul față de celălalt, când nu se tem unul de celălalt și nu ascund nimic unul de celălalt, înseamnă că sunt intimi. Intimitatea în asta constă: când fiecare poate să spună tot ce gândește fără să îi fie teamă că celălalt se va simțiți jignit sau rănit. Dacă însă unul crede că celălalt se va simți jignit, atunci intimitatea nu este destul de profundă. Atunci putem vorbi doar de un fel de aranjament care poate fi rupt de orice situație mai sensibilă. Dar când doi îndrăgostiți ajung la o astfel de adâncime încât fiecare știe ce gândește celălalt, fără să fie nevoie de cuvinte, cei doi devin intimi.
De ce este dificil să comunici cu persoana iubită?
Există multe cauze ale lipsei de îndemânare în domeniul comunicării. Cea mai frecventă este aceea că deprinderile au fost rareori cunoscute sau învățate. Da, nimeni nu ne-a învățat să comunicăm. Am fost învățați să răspundem la întrebările ci ni se adresau, să transmitem informații despre diferite lucruri, să vorbim despre ideile altora, dar nu am fost învățați să comunicăm ceea ce gândim sau simțim.
În funcție de temperamentul și personalitatea fiecăruia dintre noi, obișnuim să comunicăm într-o manieră extrem de superficială și limitată, iar efectele unei astfel de comunicări deficitare se reflectă cel mai bine în relația de cuplu. Neînțelegerile, supărările, tensiunile sau frustrările pe care ajungem să le resimțim ne pot face să ne îndoim de iubirea ce există în cadrul relației de cuplu.
Un alt motiv din cauza căruia cuplurile nu reușesc să comunice sunt fricile interioare:frica de ridicol, de respingere, de jignire. Astfel de frici împiedică împărtășirea deschisă, sinceră a gândurilor și a simțămintelor.
Fricile reprezintă, din punctul meu de vedere, cel mai greu aspect de recunoscut și de conștientizat. Unii oameni au fost răniți atât de tare atunci când s-au deschis față de cineva, încât refuză vehement să mai încerce vreodată această deschidere. Ei proiectează, datorită acestei răni, ziduri groase și impenetrabile în jurul lor, se ascund în spatele acestora, păstrând aparența faptului că sunt deschiși și sinceri și afișează de cele mai multe ori, masca unui persoane mulțumite, relaxate, sociabile, dar care, de fapt, nu este decât cineva care își neagă realitatea.
O altă cauză pentru care unele cupluri nu reușesc să comunice este ușurința de a ignora și de a reprima ideile și sentimentele, decât să le confrunți și să înveți cum să le tratezi într-un mod adecvat. Este mai comod și mai ușor să tăcem atunci când am avea ceva de spus și să ignori ceea ce simți. Dar este oare corect față de tine și față de persoana cu care te afli în relație?
Chiar dacă de cele mai multe ori nu am reușit să comunicăm cu adevărat din diferite motive: un moment nepotrivit, poate ne era frică să nu fi răniți sau pentru că voiam să ne păstrăm imaginea pe care ne-am creat-o față de noi înșine și față de cel de lângă noi, putem învăța să comunicăm. Poate că nu întâmplător citești aceste rânduri. Poate că a sosit momentul să acorzi mai multă atenție comunicării în relația ta de cuplu sau în relația pe care o vei avea in viitor.
Da, experiențele pe care le-am trăit în trecut ne învață să ne protejăm simțămintele și să cântărim cu grijă și atenție ce putem și ce nu putem împărtăși cu aceia pe care îi iubim. Dar cum altfel, decât îndrăznind să ne deschidem, să fim sinceri, spontani, iubind mai mult, am putea să ne îmbunătățim relația de cuplu și relația cu noi înșine?
Îmi place să mă gândesc la o relație de iubire ca la un copil. Da, relația cu iubitul sau iubita ta este propriul tău copil. Astfel, relația la rândul ei are propriile nevoi (pe lângă nevoile fiecăruia dintre voi), are nevoie să se dezvolte, să crească, să se maturizeze. Trebuie îngrijită și ocrotită.
Relația ta este așa cum ești tu!! Relația nu te definește, dar te reflectă ca persoană! Dezvoltându-te pe tine însuți, relația de cuplu se îmbunătățește, se îmbogățește. Dacă relația de cuplu devine mai profundă, mai matură, atunci te vei dezvolta la rândul tău ca persoană. Prin și cu ajutorul unei relații de cuplu te vei dezvolta personal atât tu cât și persoana pe care o iubești și cu care ești în relație.
Adaugă un comentariu