Degetele tale erau pensula dornică să mă picteze cu atingeri pătimașe. Mi-ai desenat fiecare trăsătură a chipului cu emoția unui copil și cu dorința de a mă descoperi și de a mă recrea cu iubire.
Mi-ai desenat părul, cu amintirea spicelor de grâu din copilăria ta, de culoarea soarelui dogoritor, cu aromă de vară. Apoi fiecare-mi șuviță de păr strălucea a galben și a mirare.
Ai trecut mai departe… Mi-ai pictat fruntea cu mișcări line, izvorâte din adâncul câmpiilor înflorite. Plimbându-ți ușor degetele pe sprâncenele mele, mi-ai dăruit fire din cunoașterea ce te îndrumaseră spre adâncimi nici de tine cunoscute până atunci. Tresăreai ușor, când întoarsă din tărâmurile paradisiace prin care te plimba chipul meu, zăreai obișnuitul lumii vizibile.
Mă pictai pe mine, iubito, dar prin fiecare atingere ce mi-o dăruiai mie, trăgeai voalul de pe misterele ființei tale, dornice să ți se reveleze, să înflorească pentru a mângâia suflete.
Mi-ai pictat ochii cu săruturi gingașe, mi-ai creionat genele cu șoapte și dorințe. Apoi te-ai oprit pentru o clipă ca să te privești în ochii mei, dornici să te oglindească. Ai scos din sufletul tău albastrul mărilor și oceanelor de iubire în care te-ai scufundat și l-ai dăruit privirii mele. În mijlocul ochilor ai pictat culoarea pământului, dăruitorul vieții. În ochii mei, iubito, apa îmbrățișează pământul, îl fecundează dând naștere înțelepciunii, iar strălucirea privirii mele sunt aștrii cerești care călăuzesc spre Infinit sufletele ce mă privesc. În ochii mei se unește atotputernicia cerească cu apa primordială și cu pământul dătător de viață. Când ochii tăi se adâncesc în privirea mea, forța apei iubirii, lunară și lăptoasă, te exaltează, avântându-te spre înălțimi.
Unde ai apărea mai frumoasă, iubito, decât atunci când te privești în ochii mei?
Copleșită de comorile ce ți se revelau pictându-mi chipul, ai continuat să-mi conturezi nasul cu sărutări jucăușe.
Apoi ai ajuns la obraji. Ai desenat fiecare părticică cu atingeri creionate de sufletul tău sublim.
Îți plimbai vârful degetelor ușor, cu pasiune și dăruire. Mă știai în toată nuditatea mea și totuși mă redescopereai cu fiecare atingere. Pentru că fiecare mângâiere a ta trezea Femeia din mine cu toate nestematele ei. Te îmbrățișam în mine.
La buze ai fost atât de atentă! Acum ele sunt opera unui artist ce a folosit pasiune pentru a le oferi roșeață, patimă pentru a le creiona conturul și flăcări pentru a le rotunji.
Mi-ai mușcat delicat bărbia și ai pictat-o cu inima.
Acum privește-ți creația, iubito! Un chip ce aduce lumina prin fiecare zâmbet, cu o privire senină, prin care strălucește toată iubirea ce-a fost simțită încă de la începuturi.
Adaugă un comentariu