Cine evaluează relația în care te afli?

Fiecare dintre voi. În tăcere, în gânduri și îndoieli neîmpărtășite (de multe ori), în cuvinte de recunoștință sau de nemulțumire, în atitudini ofensatoare sau constructive sau pline de abnegație.

Fiecare cuplu are caracteristicile sale unice și irepetabile, și oricât de mult am încerca să surprindem în cuvinte experiențele cu care acesta se confruntă, nu vom reuși niciodată sa redăm imaginea totală, de ansamblu. Nuanțele subtile fac de foarte multe ori diferența.

Așa cum spuneam și în articolul „40 de întrebări pentru cel/cea iubit/ă. Adevărul tău e și adevărul lui/ei?”, într-o relație de cuplu există 5 ființe: tu, el/ea, imaginea ta despre el/ea, imaginea lui/ei despre tine și relația în sine, la care ne putem raporta chiar ca la un copil, sau ca la o floare, de care trebuie să ne îngrijim, să crească în siguranță, sănătoasă, să o „hrănim” cu ceea ce are nevoie: iubire, transfigurare, încredere, credință, optimism, idealuri nobile.

Relația este o entitate care ia naștere prin întâlnirea voastră. Nu există nimic identic în această lume, nicio altă relație. Modul în care te stimulează o femeie/un bărbat să te comporți, ceea ce el/ea potențează în tine, aspectele masculinității/feminității pe care le accentuează sunt unice. Fiecare interacțiune este unică și reverberează deosebit în universul nostru lăuntric și în viața noastră exterioară.

Relația pune împreună 2 oameni, de multe ori diferiți, cu aspirații diferite, cu un bagaj emoțional diferit, cu nevoi diferite, care se „intersectează” în câteva puncte comune, uneori complementare, ce se traduc prin „compatibilități”.

Cum se calculează media relației?

Exact ca la școală. Se iau în considerare performanțele celor doi în toate aspectele vieții: spiritual, social, sexual, material etc – cât de matur/ă emoțional este, știe ce își dorește cu adevărat de la viață și trăiește viața pe care o consideră potrivită pentru el/ea? Își cunoaște atuurile personalității sale și le transformă în puncte forte ale relației de cuplu? Își cunoaște temerile, închistările, traumele și muncește să le alchimizeze? Iese cu mult curaj din zona de confort pentru a face din relație un cadru autentic de dezvoltare personală și spirituală? Muncește să mențină relația vie, funcțională? Se preocupă de cultivarea aspectului erotic al vieții sale?

Ce se petrece atunci când un om extraordinar intră într-o relație de cuplu cu o persoană leneșă, căruia îi lipsește dorința de a aprofunda și a desăvârși lecțiile pe care viața vrea să i le ofere?

Să presupunem că el, bărbatul, este de nota 7. Este un bărbat activ, caracterizat de multă pasiune și iubire pentru viața lui, sclipitor de inteligent, reușește să penetreze multe din misterele vieții, ceea ce îi oferă și o anumită inteligență emoțională și spirituală datorită căreia alchimizează mai mereu tensiunile relaționale. Dar e orgolios și are o traumă sexuală. Prima femeie cu care a interacționat sexual l-a respins spunându-i că nu o satisface datorită mărimii. Din acest motiv el și-a refulat toate impulsurile de a aprofunda aspectul erotic al vieții sale. Cu toate că între timp și-a dat seama că nu are o problemă reală în ceea ce privește dimensiunea, înainte de fiecare interacțiune intimă, pentru o fracțiune de secundă trăiește aceeași teamă de a nu fi respins. Așa că a scindat planul erotic de celelalte planuri. Experiența sexuală este pentru el una separată de restul experiențelor. Nu știe să aducă afecțiune, magie și senzualitate în actul sexual.

Ea este o femeie de nota 5. Este extrem de orientată către aspectele exterioare. Este frumoasă, mereu preocupată de trupul său. Scopul său este să fie remarcată pentru calitățile sale. Nu își cultivă frumusețea interioară pentru că nu i-a descoperit savoarea încă. Nu citește cărți de dezvoltare persoanală pentru că nu are timp – este ocupată cu detaliile sufocante ale vieții mondene.  Ea nu a descoperit că forța noastră, ca femei, constă în feminitatea noastră și că feminitate înseamnă mult mai mult decât un trup cu forme armonioase, atent lucrate la sală, și de tehnici de machiaj aplicate ireproșabil. Nu știe să privească în interior. Erotismul pentru ea înseamnă câteva neglijeuri atent selecționate, poziții care să îi evidențieze fesele bombate și sânii mari, și să îl facă pe bărbat să termine cât mai repede ca să nu consume prea mult timp în dormitor.

Cei doi se hotărâsc să înceapă o relație. El e atras de frumusețea ei și consideră că i-ar prinde bine să aibă o astfel de femeie la braț. Ea e încântată de poziția lui socială și îi place și că e inteligent și o scoate în medii sociale dezirabile.

El, de nota 7, cu ea de nota 5, formează o relație de media (7+5):2=6. În interacțiunea dintre ei, el va scădea. Nu își va putea manifesta calitățile în discuții, în acțiuni pentru că ea nu va avea capacitatea să le perceapă. El nu își va rezolva problemele sexuale pentru că nu  va avea mediul prielnic. Ea va crește – va asimila prin apreciere calitățile lui.

Așa se petrece în fiecare relație în care există o mare diferență între cei doi. Cel care e mai evoluat, va pierde din strălucire. El/ea nu își va putea manifesta din înzestrările sale. Zi după zi, manifestând tot mai puțin din ceea ce ești, îți vei atrofia calitățile. Dacă te afunzi atât de tare în relația de cuplu, încât renunți la pasiunile tale care te regenerează, care dau un anumit sens vieții tale, vei fi din ce în ce mai puțin din ceea ce ești sau ai putea fi cu adevărat.

Într-o zi o femeie mi-a spus că logodnicul său nu știe cum ea face dragoste cu adevărat. Ea era o prezență de o senzualitate debordantă, extraordinar de feminină. Logodnicul său era un bărbat minunat, dar închistat erotic. Rigid. Nu voia să iasă din zona de confort și să descopere că a face dragoste e mai mult decât actul penetrării și eliberarea tensiunii sexuale. El nu a putut să se bucure niciodată de înzestrările ei erotice. Iar ea se ofilea pe zi ce trecea. Era încântată de stabilitatea emoțională pe care i-o conferea el, dar asta nu îi făcea privirea și pielea să strălucească și feminitatea-i să radieze pe câțiva kilometri în jurul său, așa cum se petrecea înainte în viața sa, când făcea dragoste cu un bărbat care o adora și îi primea și onora toată feminitatea.

Ce se întâmplă când intri în relație cu cineva care are media mult mai mică decât a ta? Te plafonezi. Te împuținezi. Devii din ce în ce mai mic ca om. Vei ajunge nemulțumit de tine, de relația ta, de viața pe care o ai.

În articolul „Cum creăm și menținem intimitatea într-o relație la distanță” spuneam că relația e un „full time job”, că pentru iubire, înțelepciune și pentru fericire se muncește. Pe brânci. Se fac alegeri înțelepte. Trebuie să fii tot timpul cu ochii în patru, să percepi cu luciditate imaginea de ansamblu a relației și a vieții tale. Nu există moment de respiro, decât de conștientizare.

Orice drum e mai minunat atunci când îl faci în doi. Așa e și cu dezvoltarea personală și cea spirituală. Este minunat să te preocupi de călătoria ta proprie, interioară, pentru a fi mereu proaspăt și bogat, pentru a avea ce să-i oferi ființei iubite, dar este și mai minunat să parcurgi acest drum de mână cu cineva care te vede exact așa cum ești, care dă valoare vieții tale, care îți recunoaște punctele slabe și te susține să înlocuiești defectele cu calitățile specifice, care te impulsionează să fii din ce în ce mai bun și care îți este cu adevărat un exemplu de dăruire, maturitate, curaj, forță interioară, putere de a iubi.

Relația de cuplu este reflexia a ceea ce se petrece în interiorul nostru, a ceea ce suntem noi. Relația de cuplu este cea mai bună practică spirituală pe care o putem realiza. Ființa iubită de oglindește. Ea nu face nimic fără ca noi să nu ne dăm acceptul înainte. Tot ceea ce nemulțumește la ea are legătură cu noi. Noi suntem creatorii propriei noastre relații și a vieții noastre.

sursă foto

Comentarii

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here