Red Light District. Un cartier interesant și special. Primul de genul acesta pe care l-am vizitat. Cu toate că nu îmi sunt străine astfel de locuri (primul „șoc” pe care l-am avut a fost atunci când am mers la un cinema erotic în Paris și la câteva scaune în dreapta, un domn foarte bine îmbrăcat, se masturba; sau atunci când am descoperit în sexshop-uri – micile cabine cu un televizor, un scaun, șervețele și un coș de gunoi, în care cei care închiriază casete video merg și își rezolvă treburile. Să nu vă imaginați că sunt oameni nerespectabili cei care fac asta, în țările occidentale – ci domni în costum, cu mapă de piele și pantofi cu atenție lustruiți!), această experiență m-a impactat cumva. Diferit de anul trecut, când l-am vizitat pentru prima dată.
Anul trecut m-a întristat. Adică mi-au plăcut fetele pe care le vedeam dincolo de vitrină, foarte frumoase – majoritatea, dar m-a întristat mult privirea lor și faptul că atunci când îmi întâlneau privirea, își întorceau repede capul. Cu toate că eu le zâmbeam.
Sexualitatea e la ea acasă. Mă refer aici la sexualitatea gregară, care nu e pătrunsă de niciun pic de sentiment, de artă. Este locul în care se simte foarte clar cum trăim într-o societate definită de cele mai multe ori de scindarea dintre planul sexual și cel afectiv. O sexualitate industrializată.
Femei de toate vârstele, cu trupurile de toate formele, cu coapse mari, rotunde, altele minione, cu trupul zvelt, sâni mari, sâni fermi și mici, chipuri frumoase, meticulos machiate, stau zâmbitoare în fața vitrinelor. Trimit bezele, fac cu mâna. Pupicii trimiși prin aer, lenjeria intimă, sexy, jucăriile sexuale de pe pat, zâmbetele lor îi ademenesc pe unii bărbați să treacă dincolo de vitrină. Din când în când câte o ușă se deschide pentru a negocia prețurile.
Fotografiatul este strict interzis. Există o străduță pe care scrie de la un capăt la celălalt „Make photos of art and respect the ladies.”
Peste tot există camere de luat vederi și dacă cumva vă imaginați că e un cartier nesigur, aflați că nu e deloc așa. Sunt foarte mulți polițiști atenți la tot ce se petrece. Străduțele sunt de obicei foarte aglomerate. Un amestec de engleză, italiană, spaniolă, olandeză, chineză, română.
Românii vorbesc tare și râd mult. Îi recunoști imediat. I-am întâlnit în sexshop-uri, comentând în fața vitrinelor, analizând trecătorii.
În fața Teatrului Casa Rosso era o coadă lungă. Biletul la spectacolul erotic de aseară era 45 de euro. Sunt spectacole de dans cu femei, bărbați sau femei și bărbați și chiar acte sexuale live.
De-a lungul străzilor sunt vitrine închise, câteva vitrine cu femei înecate în lumina roșie, apoi baruri, coffee shopuri, dar cea mai interesantă discrepanță pe care o întâlnești este: vitrine, o biserică somptuoasă în față, la o distanță de 5 m maxim, o școală îngrămădită între vitrine. 
În alt loc: vitrine, muzeul Red Light Secrets, lângă o bibliotecă – la primele 2 etaje și deasupra o biserică reformată. Un loc în care sexualitatea este parte acceptată și asumată a existenței.
Ce m-a amuzat aseară? Un băiat care îi explica unei fete: „It is like a date!”. Mi-a plăcut când am auzit-o pe o femeie care tocmai își termina tura și a ieșit din vitrină, spunându-i celei căreia îi lua locul: „Hasta mañana cariña!” Mi-era drag când îl auzeam pe bunul meu prieten, olandez fiind, întrebându-mă curios: „Dar la voi de ce nu se legalizează prostituția? Că doar peste tot se face asta! De ce se ascunde lumea?” Sau când strâmbam eu din nas la mirosul de iarbă arhiprezent pe toate străzile: „Dar la voi de ce nu se legalizează iarba?” Eu: „Pentru că e un drog!” El: „Dar și alcoolul e un drog! De ce să bei e legal la voi și să fumezi nu?”. Eu: „Habar nu am! Nu mă preocupă nici una, nici alta!”
Ahhh!!! Peep show! Anul trecut am petrecut mai mult timp la Peep Show decât anul acesta! 2 euro = 2 minute de spectacol.
Prima dată am intrat la numărul 2. Pe panou era poza unei femei frumoase. După ce am intrat în cabină, ne-am dat seamă ca poza era prelucrată mult în Photoshop. Eu bănuiesc că era româncă. 40 de ani, forme frumoase, chip trist. În timp ce se își trecea degetele printre labii și pe sâni, ne-a strigat de câteva ori prin geam că putem lua un privat cu ea.
Am ieșit și am mai dat câteva ture prin cartier, hotărând că ne vom întoarce mai târziu să le vedem și pe celalte fete și poate avem noroc să prindem și cuplul care face sex.
Când ne-am întors, am prins-o pentru câteva secunde pe o femeie cu șolduri mari, coapse rotunde, talie foarte subțire și sâni ascuțiți. Apoi a intrat o blondă creață, înaltă, debordând de energie. Într-o cabină alăturată erau 2 băieți și le-a atras atenția că doar un bărbat are voie în cabină. Noi eram doi, dar mie mi-a zâmbit. Ah, și mi s-a și adresat cu „baby”. Frumoasă! Jovială! 
Și ea ne-a invitat de câteva ori să luăm un privat cu ea. Pentru 20 de euro voia să ne arate cum își folosește vibratorul. Am văzut tot show-ul ei apoi a apărut cuplu. Care, surpriză!!!, era același cuplu de anul trecut! Am schimbat câteva priviri și zâmbete cu ea, m-am bucurat să îi văd că încă mai sunt împreună și au aceeași ocupație (serios vorbesc!). S-au așezat pe scena rotitoare, s-au sărutat, ea s-a lăsat pe spate, el în genunchi – a început să îi facă amor oral, ea s-a ridicat, a început ea să îi facă amor oral, mă privea și îmi zâmbea. El a așezat-o pe spate și a penetrat-o. Monedele noastre s-au terminat așa că am ieșit din cabină.
Aceasta a fost experiența mea din Red Light District. Am fost mereu cu zâmbetul pe buze. Nu mă sperie și nici nu mă îngrozește un astfel de loc. Dar cum aș vrea eu să fie? Hm.. Artă. Dansul – ca un afrodisiac. Bărbații – într-o stare contemplativă asupra misterului feminin care se dezvăluie puțin câte puțin. Ceremonii magice. Cadru feeric, extrem de afrodisiac.
De exemplu, în Orient, ceea ce numim acum streaptease, avea, acum mult, mult timp, mii de ani, un caracter profund spiritual cu rolul de inițiere ezoterică, de revelare a sinelui. Cei care priveau astfel de ritualuri, ajungeau să trăiască în final extazul divin în momentul în care femeia, văzută ca Eternul Feminin, ca Marea Mamă, își arăta nuditatea în toată splendoarea și perfecțiunea ei, după ce s-a debarasat de toate învelișurile sale care simbolizau învelișurile subtile ale ființei umane, revelând în final, celor din jur, esența divină a ființei.
1 Comentează
Experiența mea din Led Light District a fost una foarte interesantă și transfiguratoare. Spre marea mea uimire, atunci când treceam prin fața vitrinelor cu exponate vii – unele mai frumoase, altele mai „consumate” -, nu am simțit vreo energie sexuală exacerbată, exagerată sau perversă. Nicidecum! Sunt probabil o ființă masculină mult prea complicată, dar mie nu mi se pare ceva erotic ca o femeie să se ofere atât de direct, ba chiar să se recomande, dacă nu o vrei la un preț „atât de mic”… Ceea ce m-a mirat însă și mai mult a fost că am simțit o trezire a sufletului, ce pleca dintr-o energie a compasiunii. Și nu cred că era neapărat sau doar compasiunea mea față de ele. Era ceva obiectiv în aceea energie ce izvora din afara ființei mele. Încercând să analizez natura sursei acelor trăiri, am realizat că acele ființe – chiar dacă inconștient, chiar dacă cel mai adesea doar în calitate de releu inconștient – dar prestează niște servicii cu totul extraordinare, de care unele ființe pot avea nevoie. Pentru un om singur și însingurat poate fi tot mai greu să se apropie de o femeie, deoarece „cel ce are, i se va da” și mai multă singurătate și o să îi fie tot mai greu să schimbe macazul (mai ales că o femeie se dorește curtată, nu se complică cu cineva stângaci și însingurat etc.). Iar aceste ființe sunt acolo să ofere tot ce au ele mai bun (cel puțin la nivel fizic, căci participarea psihică, sufletească depinde mereu, chiar și în afara acestor servicii, de persoană). Și o oferă pentru un preț nesemnificativ – costă mai mult o cină în Amsterdam, decât o partidă cu o asemenea prestatoare…
Iar eticheta de prostituție este atât de relativă: Conform DEXOnline: Prostituția este o faptă (infracțională) comisă de femeia care practică relații sexuale cu diverse persoane pentru a-și procura mijloacele de existență. Loool. Deci toate femeile care s-au căsătorit din interes…, toate care rămân în relații doar din interes etc. sunt prostituate. Și măcar acestea îți cer o sumă decentă nu toată viața în schimb (Ca în bancul: „Știi care e diferența dintre sexul pe bani și cel gratis? Care? Cel pe bani este mult mai ieftin.”). Desigur, a nu se înțelege că elogiez prostituția, ci că am convingerea că reconsiderarea, reanalizarea sinceră și „în spiritul Asului de Spade” a acestui fenomen și a acestei noțiuni, ar putea oferi o șansă de a schimba integrarea și oprimarea ei, de a o eleva și de a eradica tot ce este urât și josnic din ea.
Adaugă un comentariu